Produse

La alegerea unui mânz este recomandat să se verifice starea de sănătate și condițiile de întreținere ale părinților la crescător. Proprietarul trebuie să ofere informații despre comportamentul animalelor și să le demonstreze. Pentru examinare este indicat să fie invitat un îngrijitor experimentat sau un medic veterinar. 

La examinarea inițială se acordă atenție ochilor, urechilor și dinților. Diverse secreții, culoarea prea intensă sau prea palidă indică semne de boală. Copitele unui animal sănătos trebuie să fie rotunjite, uniforme, fără excrescențe și crăpături, iar talpa ușor concavă. 

Pentru evaluarea exteriorului, animalul este scos afară și pus să se deplaseze în mai multe direcții: mișcarea trebuie să fie uniformă, fără opriri sau șchiopătări. Animalele nu trebuie să se teamă de persoana care intră în boxă.

În țările în care caii sunt utilizați ca forță de muncă se disting ferme de lucru, de reproducție și comerciale, iar sistemele de întreținere se împart în tabun (creștere extensivă) și mixt (herghelii, ferme de reproducție). Dacă caii sunt utilizați pentru sport, se aplică sistemul de întreținere în grajd (hipodromuri, școli de echitație, centre de închiriere), cu boxe pentru odihnă, padocuri de mișcare și manejuri pentru antrenament.

În grajduri, cailor li se asigură odihnă adecvată, hrană corespunzătoare și protecție împotriva condițiilor meteorologice nefavorabile. Până la 20 de animale pot fi întreținute împreună, iar animalele de reproducție – separat, în funcție de sex și vârstă. Armăsarii sunt ținuți izolați de efectivul general. Se recomandă amenajarea de boxe spațioase și padocuri exterioare. Dimensiunea boxei depinde de rasă și de lungimea corpului calului. Ca reper se folosește înălțimea la greabăn: suprafața boxei trebuie să fie de două ori acest indicator, iar lățimea de o dată și jumătate mai mare. De regulă, dimensiunile sunt 3,0 × 3,5 m sau 2,5 × 4,2 m (10,5 m2). În cazul întreținerii legate este necesară amenajarea unei linii de siguranță. La efective de peste 20 de cai, pe lângă boxe, grajdul trebuie să includă spații pentru echipamente, manej de antrenament, padocuri de plimbare, potcovărie și infirmerie. 

Sistemul tabunar este cel mai ieftin, deoarece creșterea se desfășoară în condiții apropiate de cele naturale. Grajduri se construiesc doar pentru armăsarii de reproducție; efectivul este împărțit în grupuri de 120–150 de capete, întreținute pe pășune tot anul, iar iarna se folosesc adăposturi simple.

Sistemul grajd–pășune presupune pășunatul vara și întreținerea în grajd iarna. Pășunile sunt împărțite pe grupe de vârstă și sex.

În grajduri se amenajează spații pentru depozitarea echipamentelor, furajelor, așternutului, pentru spălare, montă sau inseminare artificială și tratamente veterinare.

Lângă grajd se amenajează padocuri împrejmuite pentru plimbarea zilnică a cailor. Suprafața se calculează astfel: minimum 20 m2, pentru un animal de reproducție și 12 m2, pentru celelalte; pentru armăsar – 600 m2, pentru antrenamentul tineretului – 400 m2. Gardurile se realizează din țevi metalice, scânduri sau bârne; utilizarea sârmei sau a armăturii este interzisă.

Caii trebuie scoși la mișcare cel puțin de trei ori pe săptămână, fără suprasolicitare. La temperaturi sub –20 °C antrenamentele nu sunt recomandate. 

Pentru prevenirea bolilor de piele, o dată pe săptămână caii sunt spălați cu săpun sau șampon special și periați. Spuma se clătește cu apă la temperatura camerei. În perioada de năpârlire și pășunat spălarea frecventă nu se practică. 

Caii care participă la competiții sau la lucrări agricole sunt obligatoriu potcoviți, pentru protejarea copitelor. 

Proprietarul trebuie să solicite medicul veterinar la fiecare șase luni pentru vaccinări și control profilactic, cu atenție deosebită asupra membrelor și dinților.

Întreținerea în grajd presupune amplasarea animalelor într-un rând, separate prin pereți despărțitori. Dacă suprafața permite, caii sunt ținuți în boxe individuale. Pereții nu sunt complet închiși, astfel încât animalele nu sunt izolate, dar se află în liniște. Ușile trebuie să aibă 2,4 m înălțime și minimum 1,2 m lățime; peretele plin – 1,4 m, deasupra fiind grilaj. Înălțimea optimă a tavanului este de 3 m. Boxele sunt dispuse în două rânduri, cu un culoar central de 3 m.

În boxe se instalează hrănitori individuale, din ciment sau lemn. Lățimea superioară este de 0,6 m, cea inferioară de 0,4 m, adâncimea de 0,3 m, iar înălțimea de montare 1,0–1,1 m. 

Pardoseala trebuie să fie uscată, antiderapantă și impermeabilă, realizată din materiale cu conductivitate termică redusă (lut, lemn, beton cu argilă expandată). Așternutul este din rumeguș, paie sau turbă; în boxe se schimbă zilnic, iar așternutul adânc – de două ori pe an. Pentru o boxă sunt necesare peste 4 kg de paie sau 15 kg de rumeguș. Se folosesc și saltele din cauciuc sau materiale sintetice.

Suprafața boxei pentru armăsar este de minimum 16 m2, pentru iapă în sistem de grup – 10 m2, pentru mânz – 5 m2. Mânjii sugari sunt ținuți lângă mame până la înțărcare. 

Lângă grajd se amenajează padocuri (levade) cu iarbă, împrejmuite, pentru plimbări. Gardurile de 1,8–2 m se instalează pe perimetrul pășunii, apoi zona se împarte în sectoare. Gardurile pot fi din beton armat, metal, lemn, sârmă groasă netedă, bârne, scânduri sau țevi metalice.

Temperatura aerului este menținută, de regulă, prin căldura degajată de animale; de aceea pereții și acoperișul sunt izolați, fără sistem de încălzire. Iarna temperatura trebuie să fie de +15–18 °C, însă caii tolerează variații între 5–15 °C.

Curenții de aer sunt dăunători, astfel că ventilația trebuie să asigure schimbul de aer recomandat. Lumina naturală este importantă; raportul suprafeței ferestrelor la suprafața pardoselii trebuie să fie de minimum 1:10. Noaptea se utilizează iluminat artificial. În grajdurile moderne se instalează solarii, care previn bolile de piele și favorizează sinteza vitaminei D.

Caii trebuie să aibă acces permanent la apă potabilă curată. În grajduri se folosesc adăpători automate, iar pe pășuni – recipiente cu apă. Consumul zilnic este de 30–60 l, iar la efort intens poate ajunge la 80–100 l. La 1 kg de furaj uscat sunt necesari 2–3 l de apă, iar la temperaturi ridicate – până la 6 l. Se recomandă adăparea înainte de distribuirea furajelor. 

Apa trebuie să corespundă standardelor de calitate pentru apă potabilă. 

Temperatura apei nu trebuie să fie sub cea a adăpostului – 8–12 °C. Adăparea imediat după efort intens nu este recomandată, deoarece poate provoca afecțiuni reumatice ale copitelor. În perioadele de antrenamente intense sau deplasări lungi se utilizează premixuri funcționale pentru refacerea electroliților și prevenirea stresului termic.

Pe lângă apa pentru adăpare, se ia în calcul apa necesară pentru igienă, spălarea inventarului și a spațiilor – aproximativ 25 l/cap. În grajdurile moderne există dușuri separate pentru animale.

Pentru prevenirea colicilor, se respectă strict rația în funcție de starea fiziologică și nivelul de efort. Pentru prevenirea bolilor infecțioase se aplică schemele de tratamente profilactice și vaccinări recomandate de serviciile veterinare, ținând cont de situația epizootologică regională. 

În cazul apariției oricăror probleme de sănătate la animale, este necesar să se apeleze la medicul veterinar.