În avicultura industrială, unde fiecare procent de ouă sparte se transformă în pierderi financiare semnificative, rezistența cojii ouălor reprezintă un indicator critic al eficienței producției. Coaja este în primul rând o barieră bioinginerească de protecție, care păstrează integritatea conținutului, asigură viabilitatea embrionului și protejează împotriva penetrării microorganismelor.
YEDNIST’ NUTRITION vă propune să analizăm în detaliu modul în care se formează această structură și care sunt mecanismele furajere ce permit consolidarea rezistenței sale.
Biochimia formării cojii ouălor
Procesul de formare a ouălor durează aproximativ 24–26 de ore, iar cele mai critice 19–20 de ore ouăle le petrec în uter (porțiunea uterină a oviductului), unde are loc mineralizarea cojii.
Coaja este compusă în proporție de 96 % din carbonat de calciu (CaCO₃). Totuși, rezistența nu este asigurată doar de cantitatea de calciu, ci și de matricea organică – o rețea complexă de proteine (aproximativ 2 % din masa cojii), care servește drept schelet pentru cristalele de calciu.
Principalele proteine care controlează acest proces:
- ovocleidina (OC-17, OC-116) – contribuie la formarea stratului intern, papilar și spongios;
- ovocalixina-32 (OCX-32) – dominantă în faza finală, responsabilă de formarea stratului spongios extern și a cuticulei (pelicula supracojii);
- ovocalixina-36 (OCX-36) – localizată în partea internă a cojii și în membrane, asigură protecția ouălor și a oviductului împotriva agenților patogeni;
- osteopontina (OPN) – concentrația ridicată în faza finală a calcificării influențează dimensiunea cristalelor de CaCO₃, conferind stratului extern o rezistență sporită;
- ovotransferina (conalbumina) – capabilă să transporte cationi și anioni, implicată în principal în transportul fierului; prezentă în coajă și în albuș, având o puternică acțiune antimicrobiană.
De ce păsările suferă de deficit de calciu pe timpul nopții?
Principalul factor limitativ în formarea unei coji rezistente în condiții industriale este disponibilitatea calciului ionic în sânge exact în momentul critic. În calcificarea cojii participă:
- calciul din furaj – 68 %;
- calciul mobilizat din scheletul medular temporar – 29 %;
- calciul din scheletul adevărat – doar 3 %.
Picul de necesitate de calciu cade noaptea, când păsările, de regulă, nu mai consumă furaj. Acest lucru obligă găina ouătoare să mobilizeze calciu din oase, ceea ce, în timp, duce la epuizarea scheletului și la deteriorarea calității cojii.
Soluția YEDNIST’ NUTRITION: optimizarea absorbției calciului
Soluția problemei deficitului nocturn nu constă în hrănirea nocturnă (care perturbă ciclul fiziologic și crește conversia), ci în utilizarea suplimentelor cu calciu (în special calcar) cu granulometrie diferită.
Rezultatele cercetărilor arată:
- fracția fină (până la 0,09 mm) se dizolvă rapid, asigurând un vârf inițial de calciu;
- fracția medie (0,8 mm) poate rămâne în stomac până la 5 ore;
- fracția grosieră (1,5–2,5 mm) se dizolvă în proporție de 40–50 % în aproximativ 6 ore, asigurând un aport constant de calciu în sânge exact pe timpul nopții, când necesarul este maxim.
Experții YEDNIST’ NUTRITION recomandă un raport între fracția grosieră și cea fină de calcar de 75:25 (sau conform recomandărilor furnizorului de genetică), pentru a adapta dozajul de calciu la particularitățile hibridului și pentru a îmbunătăți absorbția acestuia.
Microelemente și vitamine pentru o coajă rezistentă
Pentru o calcificare reușită sunt necesari catalizatori care controlează transportul și absorbția calciului.
Vitamina D₃ este elementul cheie adjuvant. Ea se transformă în metaboliți activi și reglează absorbția calciului în intestinul subțire. Odată cu înaintarea în vârstă, nivelul metaboliților scade. Soluția – suplimentarea furajului cu vitamina D₃, care crește semnificativ absorbția calciului și îmbunătățește calitatea cojii.
Magneziul (Mg): suplimentarea cu oxid de magneziu crește rezistența cojii și reduce procentul de ouă sparte.
Zincul (Zn), manganul (Mn), cuprul (Cu) funcționează ca coenzime. Zincul este necesar pentru enzima care formează ionii de carbonat, manganul influențează sinteza mucopolizaharidelor (depozit pentru calciu), iar cuprul participă la formarea colagenului matricei organice. Utilizarea surselor organice de mangan, zinc și cupru oferă un efect mai pronunțat datorită creșterii concentrației lor în plasmă.
Abordarea complexă YEDNIST’ NUTRITION
Pentru rezultate maxime, YEDNIST’ NUTRITION a dezvoltat premixul funcțional INShell – o formulă sinergică ce abordează complex problema rezistenței cojii:
- metabolit activ al vitaminei D₃ și vitamina C – pentru absorbția maximă a calciului;
- oxid de magneziu și bicarbonat de sodiu – pentru creșterea rezistenței și menținerea unui mediu alcalin optim;
- chelați de zinc, mangan și cupru – pentru formarea unei matrice organice de calitate;
- butirat de sodiu – pentru îmbunătățirea sănătății intestinale, creșterea absorbției nutrienților și consolidarea cojii.
Utilizarea INShell stimulează formarea matricei organice, crește nivelul calciului ionizat în sânge și reduce impactul factorilor de stres, asigurând o coajă de înaltă calitate și prelungind perioada de productivitate a păsărilor.
